duminică, 18 decembrie 2011

Te incinta marea, la ore matinale...

Cer senin, abia atins de razele soarelui, i-ti bucura privirea cu farmecul nuantelor reci-calde.
In departare, se vede orizontul marii, care se atinge fara urma , cu linia cerului. Pe virful degetelor, ma strecor prin nisipul umed, de la marginea valurilor inca reci. Cu o impresionanta miscare a ei , provoaca o senzatie de un dans al diminetii. E incintatoare senzatia, de ratacire prin univers, aceasta stare i-ti provoaca, toata inconjurimea marii, sunetul ei, bataile ritmice a vintului atinginduse de valuri si nisip. Lumina se prefira printre abia vizibilii nori, un proces de trezire invaluit de atita farmec , iar principalul motiv al acestei enigmatice aparente, e nelinistita mare !

Un comentariu: